Skip to content

Mihai preda "O scrisoare pierduta"

Popularity · Low

Listen

YouTube

0:00 / 0:00
Loading YouTube player...
Lyrics offset
Synced

Lyrics

Acțiunea are loc într-un oraș nenominalizat, Sugerând generalitatea mascaradei în electorat, În a doua jumate a secolului al XIX-lea Și toată treaba vine cam așa: Comedia "O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale Este publicată în "Convorbiri literare", E citită la Junimea și jucată la Teatru' Național din București în 1884 (o mie opt sute-optzeci patru). E-n genul dramatic, autoru-i pragmatic. Specia predilectă e comedia, așa că, practic, Ia toată realitatea politică la mișto. Motiv literar – scrisoarea pierdută, ca la Edgar Poe. Ca mijloc de compoziție-i antiteza, clar. Între cine? Între conservatori și liberali. Și gradația arată cum crește lupta politică Și paralela de planuri între viața privată și publică. Moduri de expunere – monologul și dialogul. Și avem patru acte în care se-ntâmplă totul. Caracterizarea indirectă, autocaracterizare, Ar fi două modalități de portretizare. Realizarea comicului nu se face doar prin glume. Avem, în primul rând, comicul de nume: Trahanache provine de la "trahana", Care-i o cocă moale, adică se poate modela. Farfuridi și Brânzovenescu au rezonanță culinară, Sugerând ridicolul. Treaba e hilară, C-avem comic de moravuri în care-s satirizate Toate – de la cinism la imoralitate. Avem și comic de caracter, din abundență, Rezultat de contrastu' dintre-aparență și esență, Gen: Trahanache se vrea moralist, da-n loc să fie, Acceptă, de fapt, imoralitatea soției. Există comic de situație, de exemplu: Pierderea scrisorii sau arestarea lu' Caţavencu, Și comic de limbaj c-un exemplu hilar: Celebrul oximoron "curat murdar". Expoziţiunea îl prezintă pe Pristanda, poliţaiu', Care se plânge la prefect că e cam greu cu malaiu', În timp ce prefectu', Ştefan Tipătescu, citea ziaru', Care zicea naşpa de el și îl apuca amaru'. În intrigă e vorba de o mare paranoie, Adică pierderea scrisorii de la prefect pentru Zoe, Și Pristanda a aflat că scrisoarea-i la Caţavencu, Doar că nu a reușit să îi descopere subiectu'. Desfășurarea acțiunii începe cu Trahanache care-i spune lu' Tipatescu Despre ce i-a arătat Caţavencu – o scrisorică Ce este, de fapt, o plastografie reușită. Farfuridi și Brânzovenescu sunt revoltați Că de Zoe și de Trahanche au fost trădați, Așa că s-au reunit într-un glas și-au zis amândoi: "Trădare să fie, dar s-o știm și noi"! Vor să trimit-o depeşă, să dea în vileag trădarea Și-o iscălesc anonim – ce comică-i exprimarea! Da' lu' Tipătescu începe să îi pese, Așa că oprește trimiterea depeşei. Zoe-i promite lu' Caţavencu c-o să-l aleagă În schimbu' scrisorii. Tipătescu-acceptă, ce să facă? Pristanda aduce-o telegramă urgentă, de "sus", Care spune că Dandanache-i candidatul impus. În punctu' culminant, totu' se-ntâmplă-n primărie Și, cum e mereu în politică, toți fac gălăgie. Cetățeanu' turmentat găsește scrisoarea de-amor Și-acum Caţavencu rămâne fără ajutor. În deznodământ are loc o festivitate Pentru alegerea lui Agamemnon Dandanache Și se șterg toate situațiile conflictuale. Opera se termină în atmosferă de sărbătoare. Pe cetățeanul turmentat îl citez: "Eu cu cine votez?!"